“Konstigt i Sverige”
Daca pentru suedezi reprezinta ceva normal in cea mai mare parte a vietii de zi cu zi… unii imigranti in Suedia au pareri diferite cu privire la anumite aspecte ale vietii. Acestea decurg din motive variate: in functie de tara din care provin, de cultura mostenita si de mentalitatea care i-a format si nu in ultimul rand, in functie de situatiile, intampinate de-a lungul anilor, cat si in prezent, in procesul de integrare in Suedia.
- En fråga var: “Tycker du något är konstigt i Sverige?”
- O intrebare ar fi: “Ti se pare ca ceva este ciudat in Suedia?”
1. Cand corectezi o lucrare, pe tot globul simbolul “v” inseamna “corect”, dar aici inseamna “gresit”. Simbolul pentru “corect” este “|”. (China)
2. Cand vrei sa urci in autobuz, toata lumea sta la coada, la usa din dreptul soferului. Ciudat! Cei care au abonament (mai rentabil) sub forma de cartela magnetica, introduc cartela in aparatul special. Restul, isi cumpara biletul de calatorie, de la sofer. De asemenea, se pot reincarca sau cumpara cartele de la sofer. Sunt cazuri in care situatia aceasta poate duce la intarzieri ale autobuzelor. Insa, este un sistem bine gandit pentru ca nimeni nu urca fara bilet. Aici mijloacele de transport in comun au un orar care trebuie respectat. In tara la mine, poti urca lejer fara bilet in mijloacele de transport in comun, dar exista riscul sa fii amendat de controlori, daca te prind. (Lituania)
3. Pe o raza de cateva sute de metri, cu multe locuinte si verdeata pe masura, nu exista macar un magazin alimentar. La mine in zona, magazinele cele mai apropiate sunt o Florarie “Blommor”, un magazin de Mobila si un butik de unde poti inchiria filme. Trebuie sa merg mai mult de zece minute pe jos pana la un mic chiosc printre blocuri, pentru a-mi cumpara o paine sau un pachet de zahar de exemplu. Alta varianta ar mai fi sa merg un sfert de ora pe jos (2 statii de autobuz) pana la magazinele mari, precum Coop sau Ica doua dintre magazinele suedeze, cele mai scumpe de altfel. Hemköp este un alt magazin suedez insa, de asemenea mi se pare scump. Willy:s, Lidl sau Netto au preturi mai accesibile. (Bulgaria, Ungaria, Germania, Polonia etc)
4. Aproape toate casele la tara (“på landet”) sunt rosii si din lemn. Este uniform si frumos, dar daca incepe vreun incendiu? (Grecia)
5. Este foarte greu in ziua de azi sa obtii un apartament, la prima mana, de la o agentie imobiliara. Un sistem imobiliar ciudat si cu piedici. Prioritate ar avea familiile cu multi copii, dar nu prea este adevarat… Te inscrii la cozi, la mai multe agentii existente in oras. Pana iti vine randul, poate dura de la cateva luni, la cativa ani buni de zile. Asta se intampla, deoarece nu sunt apartamente libere, cel putin in orasele mai mari. Dar daca ai norocul si primesti apartament, nimeni nu te poate da afara, decat in conditii grave. De ce nu se construiesc locuinte mai 
multe, in marile orase? Investitorii imobiliari ocolesc Suedia? Apartamentele care sunt libere de inchiriat, la mana a doua, sunt prea scumpe multe dintre ele, iar perioada de inchiriere este pe termen scurt, in general sase luni, un an sau poate doi ani. Ca sa cumperi in Suedia un apartament si sa nu fii proprietar in totalitate, nu se merita. (Irak, Albania, Iran, Mexic, Siria, Cehia, Franta, China, Anglia, Brazilia, Spania, Romania etc)
Exemplu - Agentia MKB (Malmö) – apartamente libere (“lediga”) cu doua sau trei camere. La unele apartamente sunt postate de la 50 la circa 600 de anunturi/apartament (“anmälda”), in vederea vizionarii apartamentului respectiv. Malmö – 2:a (2 camere); 45 kvm (suprafata); 4 816 kr/mån (cost/luna); Köpenhamnsvägen 2 (strada); vån 12 (etaj); Kronborg (zona); 639 anmälda (nr. de anunturi pentru vizionare); 1 maj (anunt valabil pana la data).
6. Vremea este ciudata uneori in Suedia. Intr-un timp scurt de circa zece minute sau un sfert de ora – acum este innorat, peste cinci minute iese soarele iar peste alte cinci minute incepe vantul si ploaia in final. Cand crezi ca soarele in sfarsit a iesit si va sta pe cer cateva ore bune, imediat vine un nor si acopera tot cerul. (Tailanda, Grecia, Irak)
7. Cand te asezi la rand la banca, la diverse alte institutii de stat sau private, chiar si la unele magazine mici, trebuie sa-ti iei un bilet cu numar (“nummerlapp”). Ciudat! Insa, la modul acesta, se evita imbulzeala, 
chiar daca lumea isi pierde si asa rabdarea, uneori. In multe institutii, sunt scaune sau canapele, special puse la dispozitia clientilor, pentru asteptare. Cand iti vine randul, esti anuntat, deoarece numarul tau apare pe ecran la ghiseul respectiv. Sunt situatii, cand se asteapta mai mult de o ora la coada. (Siria, Iran, Lituania, Polonia)
8. In engleza noi spunem “grandmother” (bunica) si “grandfather” (bunicul). In limba suedeza se spune mormor (mama mamei) sau farmor (tatal mamei) si morfar (mama tatalui) si farfar (tatal tatalui). In cazul acesta, stii exact daca bunicii sunt din partea mamei sau din partea tatalui. Este ciudat, dar destul de practic, pentru ca stii clar despre cine se vorbeste. (Australia)
9. In Suedia exista magazine sau butik-uri nonstop? Eu nu am vazut, cel putin pana acum. Macar o benzinarie nonstop; din contra, la unele benzinarii alimentezi, efectuezi plata prin card si pleci pentru ca sunt numai pompe iar magazin nu exista si asta in orase mari, nu pe autostrazi neaparat. Poate sunt butikuri nonstop in orasele mari, cel putin. Restaurantele, cafenelele sau barurile inchid in jur de ora 01.00 noaptea. Cluburile sunt deschise doar pana la ora 03.00 sau 04.00. (Turcia, Olanda, Franta, Romania, Germania, SUA, Anglia)
10. In Suedia se mananca combinatia chiftele cu marmelada. Am vazut ca unii mananca ketcup (sos de rosii) la pizza. Mi se pare scarbos! In unele pizzerii se serveste o salata de varza murata, dupa o reteta speciala, la pizza. Un alt exemplu ar fi, amestecul de lapte cu ceai, care se bea in Anglia, dar la fel de mult se bea si in Suedia. (Franta)
11. Intr-o tara atat de mare si dezvoltata precum Suedia, este ciudat si deloc bine ca nu exista locuri de munca. Pentru ce li se ofera imigrantilor studii gratuite de invatare a limbii suedeze, daca dupa ce invata limba, nu-si gasesc un loc de munca? Chiar daca taxele sunt destul de mari, multi isi doresc un serviciu cu contract, nu “la negru”. Este un lucru foarte bun ca sistemul de invatamant in general, este gratuit in Suedia, fata de alte tari. Dar pe piata de munca ai acces foarte greu si intr-un timp indelungat. Multi vor sa munceasca, isi depun cv-urile la Arbetsförmedlingen, dar acolo mai nimeni nu te baga in seama si nu te ajuta nici macar cu informatiile generale ca sa-ti usureze calea spre un loc de munca. Cu ani in urma, era mai usor sa gasesti munca in Suedia, dar in ultimii ani a devenit din ce in ce mai greu. Toate tarile bogate si-au mutat productia in China? Daca nu ai contacte sa te poata ajuta sau recomanda cineva, nu prea ai sanse mari sa gasesti un serviciu. De cand a inceput criza economica, nici suedezii, in special tinerii, nu-si mai gasesc munca in tara proprie, iar pentru imigranti devine un cosmar sa caute munca. Ar trebui sa se creeze noi locuri de munca, prin infiintarea de noi companii. (Grecia, Turcia, Polonia, Germania, Romania, Anglia, Lituania, Spania, Columbia, Pakistan etc)
1.Attila.tecknare.se – Tinerii someri, cea mai mare problema a noastra – Ungdomsarbetslösheten, vårt största problem
2.Aftonbladet – Ar trebui sa fie distractiv sa cauti serviciu (Obs! Fotografia este trucata) – Det ska vara kul att söka jobb (Obs! Bilden är ett montage)
12. Hecto(grame)? Noi nu folosim termenul Hecto, noi folosim grame sau kilograme. De ce se spune 6 hecto in loc de 600 de grame? (Austria)
13. Systembolaget! Un sistem foarte ciudat, cel putin la inceput (cand au venit in Suedia), pentru multi imigranti. Daca vrei sa cumperi un vin, o bere, o sampanie, un coniac, un whisky… esti practic fortat sa te duci la magazinul special cu bauturi alcoolice “Systembolaget” si asta, pana intr-o anumita ora, nu foarte tarzie. Duminica este inchis, iar vineri seara si sambata se formeaza, de multe ori, cozi la bautura! Incepand de la tineri, pana la persoane mai in varsta, lumea sta la cozi sa-si procure cantitatea de alcool necesara pentru sfarsitul de saptamana. Asta deoarece, in magazinele normale, bautura alcoolica, cidru, bere, sampanie… contine in jur de 3,5% alcool maxim. In Norvegia, de asemenea, statul are monopol pe alcool, “Vinmonopolet”. (Grecia, Spania, Turcia, Romania, Brazilia, Anglia, Franta, Italia, Polonia, Germania etc)
1.Foto – Cozi in afara magazinului Systembolaget in Stockholm – Köerna utanför Systembolaget på Regeringsgatan, Stockholm
2.SvD – Unele monopoluri ating coarde sensibile – Este greu de concurat cu Systembolaget – Vissa monopol tycks vara extra känsliga – Systembolaget | Svårt att konkurrera med
14. Uneori, suedezii isi trag aerul in piept si fac un sunet ciudat, in loc sa spuna “Ja” – “Da”. Prima data am crezut ca se sufocau, in sensul ca, parca sufereau de astm. (Letonia)
15. Predare destul de slaba in scoli, cel putin in scoala primara. Prea putine lectii in scoli. Copiii sunt dusi la plimbare in anumite zile, in loc sa li se predea lectii la diverse materii. La plimbare in timpul orelor? Ciudat! Asta se numeste in sistemul de invatamant suedez, un fel de “relaxare a creierului”. In acelasi sens, temele pentru acasa sunt destul de putine, cel mai important fiind studiul in clasa, unde copiii sunt ajutati in cea mai mare parte. La scoala, planuri peste planuri pe hartii, dar faptele nu prea sunt pe masura. Sunt de acord ca nu trebuie copilul fortat sa invete un numar mare de lectii, intr-un timp prea scurt. Copiii ar trebui dusi cu scoala, in grupuri organizate – la teatru, la muzeu, in parcuri, la anumite perioade de timp. Insa aceasta “relaxare suedeza” din invatamant va produce lacune pe termen lung, cand acesti copii vor trebui sa-si aleaga, in viitor, propriul drum iar in final sa se descurce singuri in viata. (Romania, Polonia, Cehia, Brazilia etc)
Exemplu - Elevii suedezi, slabi la matematica
16. In Suedia nu exista farmacii private. Toate farmaciile (“Apoteket”) apartin de stat (“apoteksmonopolet”). Mai mult decat ciudat, nu mi se pare normal. Asta inseamna ca, daca un intreprinzator doreste sa deschida propria farmacie, sistemul suedez il impiedica sa faca acest lucru. Monopolul ia locul liberei concurentei. Duminica sunt deschise farmacii, mai multe decat una, cu program prelungit, in fiecare oras? Farmacie nonstop in Malmö nu stiu daca exista, insa cred ca ar trebui o farmacie macar sa fie deschisa 24 de ore in orice oras din Suedia. In Olanda de exemplu, exista inclusiv farmacii unde se vinde cannabis – ajuta la calmarea durerilor. (Grecia, Olanda)
17. Vara am fost in Nordul Suediei, in Kiruna, si am jucat golf la miezul noptii! Soarele stralucea la ora aceea. Vara in Kiruna soarele lumineaza zi si noapte, de la sfarsitul lunii mai pana la jumatatea lunii iulie. (Olanda)
18. Cele mai multe medicamente se pot procura numai pe reteta (“recept”). Astfel, obligatoriu trebuie sa ajungi la un doctor pentru consultatie. Dupa ce astepti programarea, de la cateva zile la cateva saptamani sau luni, in functie de caz, astepti cateva ore la coada, in spital sau policlinica (Vårdcentral). La final, dupa consult, doctorul: “Nu ai nimic grav. Du-te acasa si ia un Alvedon sau un Nurofen.” Antibiotic pe reteta? Este o raritate in Suedia; cazul pacientului trebuie sa fie grav ca sa i se prescrie antibiotic. Consultatia se plateste la casierie. Cand duci copilul la doctor, numai daca este un caz urgent, il trateaza pe loc. In rest, astepti prea mult, pana sa fie consultat si copilul tau. Sunt cazuri in care unii doctori habar nu au ce medicamente sa prescrie, pentru ca habar nu au ce te doare, de fapt! Am intalnit doctori care pareau deranjati de pacient… Asistentele te trimit din stanga in dreapta… Suedia este una din primele tari din lume in cercetare, inclusiv medicala, dar de doctori specialisti duce lipsa. Sistemul medical din Suedia lasa mult de dorit! Ciudat, pentru o tara cu renume, precum Suedia. (Brazilia, Siria, Franta, Irak, Polonia etc) HD.se – Så svarade vårdcentralerna i NV-Skåne – Asa raspund Policlinicile din NV-Skåne
19. Ciudat este ca, la televizor sunt prea multe programe (emisiuni) preluate de la americani. Suedezii ar trebui sa-si promoveze mai mult decat o fac la ora actuala, cultura proprie, la fel cum cum promoveaza “multicultura”. Suedezii au pretentia ca noi, imigrantii, sa le cunoastem si ulterior, sa le respectam cultura. Mi se pare normal. Insa, cultura nu o vezi numai pe strada sau o citesti numai in ziare sau reviste. Cultura ar trebui promovata foarte mult si la televizor, prin emisiuni cat mai variate inclusiv, cu si despre suedezi, nu neaparat despre americani sau alte nationalitati. Pe de alta parte, stirile sau anumite informatii nu sunt intotdeauna complete in mass media suedeza; mai multe… citesti din presa internationala despre anumite evenimente. (Italia, China, Anglia, Polonia, Albania etc)
1.Vetenskapsrådet.se – Var den svenska pressen verkligen likgiltig?- A fost presa suedeza intr-adevar indiferenta?
2.Lilla Torg Liberalerna – DN bedriver censur – Dagens Nyheter cenzureaza
3.info14.com – Aftonbladet censurerar – Aftonbladet cenzureaza
20. Multi barbati isi plimba copiii in carucior pe strada. Barbatii au grija de copii, iar femeile se duc la munca. Foarte ciudat! La fel, barbatii isi ajuta femeile in casnicii, atat la cresterea copiilor cat si cu treburi gospodaresti: merg la cumparaturi, fac mancare, fac curatenie, spala rufe si multe altele, asemeni femeii. Asa cum barbatii se distreaza, beau, se intalnesc la un meci de fotbal, la fel si femeile se intalnesc in cercuri de prietene, se imbraca cum vor, merg in cluburi, la cafenele sau petreceri, beau ce si cat doresc, povestesc si rad. Cel mai important este ca, in multe cazuri, barbatul asculta ce spune femeia. Amandoi au un cuvant de spus, atat barbatul, cat si femeia. Este o tara unde egalitatea intre sexe isi spune cuvantul prin comportamentele oamenilor. Un caz special si totodata dureros si umilitor insa, in Afganistan, exista anumite localitati, unde femeia nu are voie sa iasa din casa. Numai barbatul are un cuvant de spus in familie. Viata femeii se rezuma numai in interiorul casei la cresterea copiilor, mancare, curatenie si rugaciuni. Dar aceasta nu este o regula obligatorie in cultura si religia musulmana. (Bosnia, Afganistan)
1.Foto – Tata isi ia copiii de la gradinita – Pappa med barn
2.Foto – Tata se joaca cu copilul in parc
3.Evz (articol – oct. 2008) – Barbatii nu mai sunt ce-au fost…
4.Foto – Intr-o buna zi, copiii vor spune primul cuvant “tata”, in loc de “mama”?!
21. Nu sunt atat de multi fumatori aici, dar oamenii folosesc o pungulita de tutun, sub buza superioara. Aceasta se numeste “snus”. Am incercat o data si nu a fost deloc bun. Snus-ul are un gust, in general, amarui. Exista snus cu diferite arome: menta, fructe de padure, salmiac. Simti ca tutunul puternic iti arde buza la un moment dat (aviz amatorilor). Nu numai suedezii folosesc snus, ci si imigranti, care sustin ca snus-ul nu are efecte negative mai multe decat are tigara. (Polonia, Rusia, China)
22. Suedia este o tara, in care linistea face parte din cultura suedezilor. Probabil aceasta este explicatia pentru – cand te apropii prea mult de un suedez, parca uneori se sperie, desi intentia ta este una buna, nicidecum una rea…! Exceptand zonele centrale ale oraselor, in cele mai multe cartiere este mai mereu liniste si ziua si seara. Natura isi are locul ei, iar respectul pentru natura este ceva normal pentru societatea suedeza. Blocurile sau casele sunt inconjurate de natura pe spatii generoase, iar constructiile sunt in general realizate ca sa creeze spatiu locuitorilor (aproximativ 19 locuitori/km), pe langa confortul necesar. Foarte multa lume are animale de casa: caini, pisici, papagali si altele. Am vazut cativa batrani cu pisicile la plimbare pe care ii inteleg, dar si tineri cu pisici in parc… cam ciudat. Cainii nu latra mai deloc; nici la tara nu-i auzi. Maidanezi sunt in Suedia? Nu cred. Natura este prezenta peste tot, iar primavara, vara (orasele sunt pline cu flori) si toamna culorile naturii te intampina la tot pasul. Vara, florile sunt pretutindeni, pe strazi, in parcuri, la balcoanele locuintelor sau la geamuri, in fata blocurilor, in curtile caselor sau pe trotuar in fata caselor. Total diferit, fata de alte tari, unde aglomeratia stradala si haosul din trafic reprezinta peisajul de zi cu zi al oraselor. In Suedia haosul pe strazi este intalnit poate, numai de Sarbatori, la concerte ori spectacole in aer liber sau alte evenimente publice. (Spania, Mexic, Anglia, Germania, Cehia, Romania, Grecia, Turcia, Italia etc)
