Istoria rromilor suedezi (II)

Masurile luate de autoritatile din Suedia impotriva romilor

In jurul anului 1930 – tiganii au inceput sa actioneze. Johan Dimitri Taikon a propus in repetate randuri, prin scrisori adresate regelui, intre anii 1936-1943, ca sa se gaseasca o rezolvare a problemei amenajarii de scoli pentru copiii-tigani.
Cu toate insistentele, nu s-a luat nicio masura in acest sens, de catre autoritati. S-a facut o statistica la vremea respectiva care includea tiganii si totodata, persoanele fara adapost din tara, numarul acestora ridicandu-se la circa 500.

Katarina Taikon a luptat impotriva nedreptatii, toata viata. Tatal sau a locuit in Suedia 40 de ani si nu putea primi cetatenie, deoarece nu stia sa scrie si sa citeasca. In anul 1963, Katarina Taikon, a scris cartea “Zigenerska” (“Tiganca”).

Katarina Taikon si sora ei Rosa, de asemenea, au demonstrat la data de 01 mai, in fata tuturor suedezilor, ca tiganii, indiferent de nationalitate, ar trebui sa aiba aceleasi drepturi. Cerintele acestora, privind dreptul la locuinta, precum si dreptul la educatie pentru romi au primit multa atentie. Insa, in anii 1960 de-abia, cerintele au devenit realitate.

In cartea cartea “Katitzi”, scrisa in perioada 1969-1980, Katarina Taikon a dorit sa explice copiilor suedezi si altor tineri, despre “ceea ce a insemnat sa creasca ca tigani in Suedia”.

In anul 1954 – a avut loc o investigatie de stat, in care intrebarile principale puneau accentul pe educatia copiilor-tigani si a locuintelor pentru familiile de tigani.

In anul 1958 – Guvernul a decretat in mare parte, propunerea concretizata de investigatori prin doua reglementari date de rege, la 25 martie si la 10 iunie 1960.
Scopul primei reglementari a fost ca “tiganii sa primeasca locuinte, locuri de munca, educatie prin a invata sa scrie, sa citeasca – imbunatatirea conditiilor de viata, ca acestia sa poata primi aceleasi conditii precum restul de cetateni suedezi”.
A doua reglementare a facut referire la “primirea de ajutor de la stat pentru invatamantul copiilor-tigani. Scopul a fost acela ca “tiganii sa poata invata in scoli impreuna cu ceilalti copii”.

Intre anii 1958-2002 – “Autoritatile suedeze au fost pe deplin convinse ca problema de “integrare a romilor in societatea suedeza” ar putea fi rezolvata rapid. Prima dintre masurile luate a fost aceea de a le oferi locuinte romilor, dupa care se vor putea ocupa de educatia adultilor-romi si de scolarizare a copiilor-romi.
Atitudinea autoritatilor suedeze, in ceea ce ii priveste pe romi, s-a schimbat in ultimii 40 de ani.

In perioada anului 1956 - autoritatile considerau ca cel mai bun lucru pentru grupurile de tigani, din diverse culturi, este ca acestia sa isi abandoneze stilul de viata si cultura lor si sa imbratiseze modul suedez de viata cu valorile sale.
S-au dezvoltat diverse planuri si metode pentru a ajuta tiganii sa duca o viata mai decenta.
Douazeci de ani mai tarziu – autoritatile suedeze probabil au realizat ca este imposibil de atins acest obiectiv.

Insa, aceasta schimbare sigura de atitudine a autoritatilor, nu s-a materializat intocmai si in practica. Cu toate ca autoritatile suedeze cauta in prezent cai de rezolvare, aceste cai se dovedesc mai mult impotriva minoritatilor de romi. Asfel, trebuie initiate noi studii si gasite modalitati mai bune de coexistenta a romilor in Suedia.

Cu alte cuvinte… trebuie luate masuri radicale de imbunatatire a vietii romilor care traiesc in conditii inumane si injositoare - acestia sunt exclusi din societate la ora actuala, asa cum erau si inainte.
In ziua de azi, un numar mai mare de romi, sunt inclusi pe piata de munca.
Rapoartele care s-au efectuat cu privire la studierea educatiei scolare a romilor, in trecut dar si in prezent, sunt dezamagitoare. Cu toate acestea, o parte din copiii-romi se duc la scoala. Romii adulti ajung sa studieze la liceu, unii dintre ei.

Nu este de asteptat ca peste noapte integrarea romilor in societate sa dea rezultate marete, tinand cont ca secole la rand romii au fost discriminati, alungati sau persecutati. Societatea suedeza priveste cu neincredere comunitatile de romi si in acelasi timp, nu le faciliteaza integrarea.
Sursa: “Myndighetsåtgärder genom historien” – “Masurile luate de autoritati impotriva rromilor, de-alungul istoriei”

Tolerati sau izgoniti, mutilati sau prigoniti, romii au supravietuit propriei lor istorii.
Istoria rromilor (site in lb. romana)

Ziua Internationala a Rromilor a fost desemnata la data de 08 aprilie. Aceasta zi este recunoscuta oficial si in Romania, ca Ziua Nationala a Rromilor.
Rromii din Romania – pagina web finantata de Uniunea Europeana prin fonduri PHARE

Carte: “Begrav mig stående Zigenarna och deras resa” - “Sa ma inmormantezi stand in picioare – Tiganii si calatoria lor”