“Suedezii-danezi” – castigatorii crizei

Sofie Håkansson (foto) a castigat prin a se angaja in tara vecina

Aproximativ 20.000 de suedezi care lucreaza in Danemarca au primit un spor foarte mare la salariu, in ultima jumatate de an.

Fara a fi nevoiti sa negocieze, coroana daneza puternica a facut ca salariul sa valoreze cu 16% mai mult, in Suedia, fata de acum sase luni.

“Noi doar ne simtim bine cand ne primim salariile”. Este un mare subiect de discutie pe tren, intre suedezii care fac naveta zilnic, Suedia – Danemarca, afirma Sofie Håkansson, consultant de proiect la Interreg in Copenhaga.
(Interreg reprezinta un proiect al Uniunii Europene. Scopul proiectului este sa ajute la integrarea dintre tari; Proiectul Interrgeg IV A are ca tema, tarile nordice, Suedia si Danemarca – “Stort engagemang hos svenska och danska kommuner”).

Acum jumatate de an, Sofie s-a mutat din Halmstad la Malmö. Ulterior si-a gasit slujba in Danemarca. In perioada cat a fost angajata, salariul i-a crescut cu mai mult de 15%. “Eu si colegele mele suedeze primim replica de la colegii danezi,

Segregarea nu este o problema

Autorul, Håkan Boström, este de parere ca:
«Politica de integrare nu a functionat si majoritatea este de acord cu acest aspect.

Segregarea in ceea ce priveste locuintele, precum si concentrarea imigrantilor in suburbiile zonelor urbane, reprezinta cauza majora. “Daca se privesc superficial aceste aspecte, totul pare a fi in ordine”.
In contrast cu problemele din orasele mari, localitatile mici sunt slab populate, de exemplu in provincia Småland, care este “maestru la integrare”.

Din partea social-democratilor, Mona Sahlin s-a gandit ca refugiatii, care au primit permis de sedere sa fie ajutati sa locuiasca, maxim doi ani, in comune speciale desemnate de Migrationsverket.

Moderatii merg pe o varianta asemanatoare. Insa, pana la ora actuala s-au limitat pana la indrumarea noilor azilanti in localitati mai putin aglomerate de imigranti, in asa fel incat, sa se evite excluderea acestora din societate.

Intrebarea este doar daca, segregatia in sine, trebuie sa insemne si excludere, in acelasi timp? “Concentrandu-se pe segregare prea mult, se pierde scopul initial”.

Conform unui studiu, realizat de Universitatatea din Malmö (publicat – 11.12.’08), mai de graba refugiatii care si-au ales singuri locuintele, printre compatrioti, au reusit sa se integreze mai rapid si mai bine in societate,

Gasti de tineri imprastie teroare

In preajma Sarbatorilor, care tocmai s-au sfarsit, mai multi locuitori din oraselul Oxie (S-E de Malmö) nu au mai avut curajul sa iasa din casa.

Acestia si-au petrecut o mare parte din timp, ascunzandu-se de atacurile cu rachete de artificii si stingand focuri pe balcoane. Potrivit unei surse a fost vorba despre o gasca de 40 de persoane, insa alta sursa sustine ca au fost in jur de 50-60 de persoane.

Mass media numeste incidentele: “teroare cu rachete”. Politia a primit mai multe apeluri din partea locuitorilor din Oxie, suparati deoarece au fost expusi focurilor de la rachetele aruncate.

Fortele de ordine au intervenit cu mai multe patrule in zona, pentru a calma tensiunile pe strazi. Imediat ce politistii se retrageau, tinerii incepeau sa traga din nou cu rachete.
Cartierele Söderkulla si Lönngården din Malmö au fost puternic afectate de incidente. Pompierii au fost chemati sa stinga un mic incendiu, cauzat de o racheta. Locuitorii strazii Rasmusgatan au fost martori cand doua gasti de tineri aruncau una spre alta cu rachete.

In perioada dinaintea sarbatorilor episodul s-a repetat zilnic, in Oxie. Politistii au supravegheat din masina situatia, dupa ce mai multe geamuri ale locuintelor au fost sparte de tinerii care, la un moment dat, aruncau cu pietre.
In anul 2008 legislatia privind procurarea de artificii

“Lilja 4-ever” este acum ceva obisnuit

Cu toate ca legislatia s-a inasprit in ceea ce priveste cumpararea de sex si afacerile cu trafic de carne vie, in ziua de azi a ajuns mai usor sa cumperi si sa vinzi femei in Suedia.

Cateva sute de femei, de origine straina, sunt inchise an de an in apartamente si camere de hoteluri. Multe dintre ele sunt fortate sa se prostitueze.

In anul 2002, regizorul Lucas Moodysson a trezit in sufletele oamenilor multe sentimente de suferinta, prin ecranizarea filmului “Lilja 4-ever”.

La vremea respectiva era ceva complet nou, ca o fata tanara din Europa de Est sa fie fortata sa se prostitueze in Suedia. Astazi nu mai este ceva nou ca se intampla.

“Acest fapt are loc pe tot teritoriul Suediei. Acum exista anunturi in toata tara, cu fete de alta nationalitate, care in primul rand isi au originile in Europa de Est, delara Glenn Nilsson, specialist in infractiuni privind traficul de carne vie, in Departamentul Central al Politiei – Rikskriminalen.

Potrivit lui Glenn Nilsson, grupuri de infractori pacalesc fete, ca acestea sa vina in Suedia, in acelasi mod precum in filmul “Lilja 4-ever”. Dar traficul de carne vie nu mai este construit atat de mult pe violenta si amenintare, cum era in anii 2000.

Acum se pune problema de obligatie, prin a face pe cineva sa se simta inferior si a-l exploata intr-un mod, care nu trebuie aplicat.

Exista metode sofisticate in a exploata femeile, cu forta. Ele sunt bagate, prin minciuna, in datorii financiare si ulterior, exploatate pe motiv ca au probleme de ordin economic. Totodata, familia sau prietenii fetelor,

“Ciudat in Suedia” – “Konstigt i Sverige”

“Konstigt i Sverige”
Daca pentru suedezi reprezinta ceva normal in cea mai mare parte a vietii de zi cu zi… unii imigranti in Suedia au pareri diferite cu privire la anumite aspecte ale vietii. Acestea decurg din motive variate: in functie de tara din care provin, de cultura mostenita si de mentalitatea care i-a format si nu in ultimul rand, in functie de situatiile, intampinate de-a lungul anilor, cat si in prezent, in procesul de integrare in Suedia.
- En fråga var: “Tycker du något är konstigt i Sverige?”
- O intrebare ar fi: “Ti se pare ca ceva este ciudat in Suedia?”

1. Cand corectezi o lucrare, pe tot globul simbolul “v” inseamna “corect”, dar aici inseamna “gresit”. Simbolul pentru “corect” este “|”. (China)

2. Cand vrei sa urci in autobuz, toata lumea sta la coada, la usa din dreptul soferului. Ciudat! Cei care au abonament (mai rentabil) sub forma de cartela magnetica, introduc cartela in aparatul special. Restul, isi cumpara biletul de calatorie, de la sofer. De asemenea, se pot reincarca sau cumpara cartele de la sofer. Sunt cazuri in care situatia aceasta poate duce la intarzieri ale autobuzelor. Insa, este un sistem bine gandit pentru ca nimeni nu urca fara bilet. Aici mijloacele de transport in comun au un orar care trebuie respectat. In tara la mine, poti urca lejer fara bilet in mijloacele de transport in comun, dar exista riscul sa fii amendat de controlori, daca te prind. (Lituania)

3. Pe o raza de cateva sute de metri, cu multe locuinte si verdeata pe masura, nu exista macar un magazin alimentar. La mine in zona, magazinele cele mai apropiate sunt o Florarie “Blommor”, un magazin de Mobila si un butik de unde poti inchiria filme. Trebuie sa merg mai mult de zece minute pe jos pana la un mic chiosc printre blocuri, pentru a-mi cumpara o paine sau un pachet de zahar de exemplu. Alta varianta ar mai fi sa merg un sfert de ora pe jos (2 statii de autobuz) pana la magazinele mari, precum Coop sau Ica doua dintre magazinele suedeze, cele mai scumpe de altfel. Hemköp este un alt magazin suedez insa, de asemenea mi se pare scump. Willy:s, Lidl sau Netto au preturi mai accesibile. (Bulgaria, Ungaria, Germania, Polonia etc)

4. Aproape toate casele la tara (“på landet”) sunt rosii si din lemn. Este uniform si frumos, dar daca incepe vreun incendiu? (Grecia)

5. Este foarte greu in ziua de azi sa obtii un apartament, la prima mana, de la o agentie imobiliara. Un sistem imobiliar ciudat si cu piedici. Prioritate ar avea familiile cu multi copii, dar nu prea este adevarat… Te inscrii la cozi, la mai multe agentii existente in oras. Pana iti vine randul, poate dura de la cateva luni, la cativa ani buni de zile. Asta se intampla, deoarece nu sunt apartamente libere, cel putin in orasele mai mari. Dar daca ai norocul si primesti apartament, nimeni nu te poate da afara, decat in conditii grave. De ce nu se construiesc locuinte mai multe, in marile orase? Investitorii imobiliari ocolesc Suedia? Apartamentele care sunt libere de inchiriat, la mana a doua, sunt prea scumpe multe dintre ele, iar perioada de inchiriere este pe termen scurt, in general sase luni, un an sau poate doi ani. Ca sa cumperi in Suedia un apartament si sa nu fii proprietar in totalitate, nu se merita. (Irak, Albania, Iran, Mexic, Siria, Cehia, Franta, China, Anglia, Brazilia, Spania, Romania etc)
Exemplu - Agentia MKB (Malmö) – apartamente libere (“lediga”) cu doua sau trei camere. La unele apartamente sunt postate de la 50 la circa 600 de anunturi/apartament (“anmälda”), in vederea vizionarii apartamentului respectiv. Malmö – 2:a (2 camere); 45 kvm (suprafata); 4 816 kr/mån (cost/luna); Köpenhamnsvägen 2 (strada); vån 12 (etaj); Kronborg (zona); 639 anmälda (nr. de anunturi pentru vizionare); 1 maj (anunt valabil pana la data).

6. Vremea este ciudata uneori in Suedia. Intr-un timp scurt de circa zece minute sau un sfert de ora – acum este innorat, peste cinci minute iese soarele iar peste alte cinci minute incepe vantul si ploaia in final. Cand crezi ca soarele in sfarsit a iesit si

Istoria orasului Malmö

Malmös historia – allmänt
Malmö – Generalitati

Prima data cand s-a auzit de orasul Malmö a fost in anul 1100 si s-a vorbit despre el, ca fiind un sat. Acesta era impartit in Malmö Sud si Malmö Nord. Sudul era langa mare si intre timp avea sa se dezvolte, astfel ajungandu-se la intemeierea orasului Malmö in anul 1275. Orasul s-a dezvoltat datorita comertului si pescuitului. La sfarsitul anului 1500, Malmö ajunsese la 5000 de locuitori, fiind al doilea oras mare din Danemarca. La vremea respectiva Malmö era mai mare decat Stockholm. Cei care viziteaza centrul orasului Malmö pot vedea monumente istorice din Evul Mediu. Biserica Sf. Petru, construita in 1300, este cel mai reprezentativ monument din perioada respectiva. Multe din casele de piatra care au apartinut locuitorilor acelei vremi arata si in ziua de azi semnificatia si bogatia orasului.
Anul 1658 a fost un an crucial. Avea sa se schimbe toata situatia in provincia Skåne si istoria orasului Malmö avea sa fie marcata de evenimente importante. Suedia a cucerit teritoriile Skåne, Blekinge si Halland de la danezi. Astfel Malmö a devenit, din al doilea oras al Danemarcei, un oras de provincie, in sudul Suediei, departe de centru (Stockholm) si fara importanta. Razboiul si nenorocirile i-au marcat pe locuitorii acestui oras.
In anul 1713 de la 5000 de locuitori cati avea orasul, numarul acestora a scazut la 1064. In anii 1700 a inceput Malmö sa se recupereze.
La sfarsitul secolului 1700 s-a extins portul din Malmö, acesta fiind un lucru obligatoriu pentru expansiunea care a creat-o industrialismul. In 1838 s-a facut prima legatura cu Copenhaga. In 1840 s-a infiintat fabrica Kockums, in 1850 a inceput dezvoltarea industriei textile si in 1856 s-a facut prima legatura feroviara Malmö-Lund. In acesti ani s-a remarcat o puternica extindere a orasului Malmö pe plan industrial.
Perioada care avea sa urmeze a adus totodata schimbari semnificative in viata sociala, populatia avand de castigat. Orasul care in anii 1500 era baza/startul pt reformare, in anii 1880 devenise parintele altei miscari revolutionare. Social-democratii urmau sa stampileze toata societatea suedeza pt viitor.
Istoria orasului Malmö in anii 1900 a fost dramatica si palpitanta, la fel de mult ca in sutele de ani precedenti. Timpul de expansiune se schimba cu timpul de regresiune pana la depresie. Per ansamblu insa, expansiunea a fost dominanta. In anii 1900 Malmö avea aproximativ 60.000 de locuitori. Cu o suta de ani mai tarziu, populatia orasului numara un sfert de milion de locuitori.
In prezent orasul crede intr-o mai mare deschidere, in special generata de podul Öresund care face legatura intre Suedia si Danemarca.
Totodata, noua Universitate (Malmö högskola) ajuta la progresul orasului. De la a fi un oras complet industrial, Malmö s-a schimbat intr-un oras unde cunostinta este la fel de importanta ca vapoarele si imbracamintea. In secolul XXI Malmö spera si vede o noua perioada de glorie, care poata fi comparata cu perioadele mediavale si cu anii 1800 cand orasul a inceput sa se extinda.

Sveriges huvudstad 1806-1807
Malmö – Capitala Suediei in anii 1806-1807

Malmö, capitala Suediei? Da, adevarat!
Din noiembrie 1806 pana in mai 1807, Suedia a fost condusa de Malmö. Regele Gustav IV Adolf locuia cu regina Fredrika si cu cei trei copii in rezidenta de la Stortorget (Piata mare).
Impreuna cu familia regala, diplomatii de pe langa rege au beneficiat de locuinte (luate “abuziv” din partea de Nord a Pietei mari). Timp de jumatate de an, chiar daca nu era de drept (oficial), Malmö era de facto (inoficial) capitala Suediei. Viata nobila in Malmö nu a fost deloc un succes. Familia regala locuia inghesuit si nobilimea